Boston Terrier

Boston Terrierul este un caine vioi, foarte inteligent, cu roba scurta si parul moale, compact construit, cu coada scurta, bine echilibrat. Capul este proportional cu corpul , iar expresia sa denota o inteligenta mare. Capul este scurt, plat, fara cute pe piele, cu obrajii plati , sprancenele bine definite si stopul foarte bine marcat.


Istoric si origine
Incrucisat astfel incat talia sa sa scada, Boston terrierul original cantarea aproximativ 20 kg (Old Boston Bulldogge-Vechiul Bulldog de Boston) si era folosit in luptele cu cainii de tip pit si bull-terrier. Astazi pare greu de crezut si de imaginat ca acesti micuti si ferchesi caini erau odata luptatori pit inraiti. De fapt, pe vremuri, ei erau clasificati dupa greutate in usori , medii si grei. Boston terrierul este una dintre putinele rase care este creata in SUA (made in USA), mai precis in Boston. Vechii Terrieri de Boston proveneau din incrucisarile dintre Bulldog-ul Englez si o rasa de caini care azi este disparuta, si anume Terrierul Alb Englez.

Prin anul 1865, un vizitiu angajat de bogatasii din Boston a inceput sa incruciseze cainii detinuti de angajatii acestor oameni. Dintr-una din aceste incrucisari, intre un Terrier alb Englez si un Bulldog Englez a rezultat un caine numit Hope’S Judge. Judge cantarea cam 13.5 kg si a fost imperecheat cu o femela mai mica decat el ca si talie. Unul dintre puii masculi rezultati a fost imperecheat apoi cu o femela si mai joasa , iar urmasii acestora au fost apoi incrucisati cu Bulldog Francez , constituind astfel stramosii Boston Terrier-ului.

Din anul 1889, rasa a devenit suficient de populara in Boston, incat admiratorii si crescatorii acestor caini sa formeze Clubul American bull Terier-ului. Acest lucru nu a fost insa bine primit de iubitorii rasei Bull Terrier, deoarece crearea unei similitudini intre aceste 2 rase de caini, poreclite si “capete rotunde” nu era deloc potrivita. La scurt timp dupa acest conflict, rasa a fost numita Boston terrier, dupa locul in care s-a format.

A fost recunoscuta oficial de American Kennel Club in anul 1893. A aparut prima data in Boston in 1870. In anii de inceput , culoarea robei si semnele nu erau foarte importante, dar in 1900 culoarea si semnele distincte ale rasei au fost inscrise in standardul oficial al rasei si au devenit o caracteristica esentiala. Caine terrier numai cu numele, Boston Terrierul a pierdut mult din grosolania si agresivitatea initiala, preferand acum compania oamenilor, desi unii masculi inca mai pot provoca alti caini, daca acestia le invadeaza teritoriul.


Aspect exterior si dimensiuni
Boston Terrierul este un caine vioi, foarte inteligent, cu roba scurta si parul moale, compact construit, cu coada scurta, bine echilibrat. Capul este proportional cu corpul , iar expresia sa denota o inteligenta mare. Capul este scurt, plat, fara cute pe piele, cu obrajii plati , sprancenele bine definite si stopul foarte bine marcat.

Expresia ideala a Boston Terrierului este cea alerta, draguta, denotand un grad mare de inteligenta. Aceasta este cea mai importanta caracteristica a rasei. Ochii sunt departati unul de altul, mari, rotunzi, exoftalmici, de culoare caprui inchis sau negru. Culoarea albastra sau cu urme de albastru descalifica exemplarele respective.

Urechile acestui caine sunt mici, subtiri, purtate erect, pot fi cupate, pentru a da forma din standard a capului si asezate astfel incat sa fie cit mai aproape de colturile craniului, sau purtate natural. Botul este scurt, patrat, larg si adanc, proportional cu craniul, lipsit de cute, mai scurt decat lat, cu lungimea fiind aproximativ 1/3 din lungimea craniului.

Botul, de la stop pana la varful nasului este paralel cu crestetul capului. Trufa este larga, neagra , cu o linie bine definita intre nari. Falcile sunt largi si patrate, cu dintii scurti si regulati. Buzele sunt largi, dar nu pendulante si acopera complet dintii atunci cand gura este inchisa. Gatul trebuie sa fie proportional cu trunchiul ca lungime si constructie. Este usor arcuit, cu capul purtat gratios si corect prins intre umeri.

Spatele acestui caine este suficient de scurt incat sa dea o forma patrata trunchiului. Linia superioara este dreapta si crupa este usor curbata la prinderea cozii. Pieptul este adanc, cu largime suficienta , coastele sunt bine arcuite si orientate spre sale. Trunchiul trebuie sa fie scurt. Coada este prinsa jos, scurta, fina si ascutita la varf , dreapta sau rasucita si trebuie sa nu fie purtata orizontal.

Membrele toracice au umerii oblici, bina inclinati posterior, ceea ce imprima Boston Terrierului o miscare eleganta, stilata. Coatele nu sunt orientate spre interior sau exterior. Membrele anterioare sunt asezate destul de distantat unul de altul , pe aceiasi linie cu varful superior al spetei. Au razele osoase drepte , cu chisitele scurte si puternice. Pintenii daca apar, pot fi indepartati. Labele picioarelor sunt mici , rotunde si compacte , orientate drept , cu degetele bine arcuite si unghii scurte. Membrele posterioare au coapsele puternice, musculoase, , bine inclinate spre articulatia grasetului si prinse corespunzator. Jaretii sunt puternici si scurti, drepti, cu aplomburile corecte. Labele sunt mici, compacte , cu unghii scurte.

Mersurile acestui caine sunt acelea ale unui caine sigur pe picioarele lui, cu aplomburile corecte . Membrele anterioare si cele posterioare se misca in linie dreapta, cu un ritm perfect, fiecare pas indicand gratie si putere. Roba prezinta blana scurta, moale, lucioasa, cu o textura fina. Culoarea robei poate fi de culoarea marii, negru cu reflexe roscate in lumina puternica, sau negru cu semne albe. Sunt obligatorii insemnele : o banda alba pe bot, o dunga alba intre ochi, pata alba pe piept.


Personalitate
Desi in trecut acest caine a fost crescut pentru luptele cu caini, astazi Boston Terrierul este crescut pentru scaderea agresivitatii . El este gentil, alert, manierat si foarte inteligent. Caine entuziast si ocazional sugubat, aceasta rasa chiar are simtul umorului si poate fi un companion ideal.


Relatiile cu familia si casa
Acesti caini sunt foarte buni cu copiii, dar si cu persoanele varstnice , foarte prietenosi cu strainii. Boston Terrierul este jucaus, foarte afectuos si dornic sa i aparte la toate activitatile familiei. Este foarte popular in Statele Unite, tocmai datorita caracterului sau excelent. In general se inteleg bine cu animalele de casa non-canine. Unii masculi pot fi dominanti si se pot lupta cu alti caini. Uneori acesti micuti caini pot fi dificil de invatat sa isi faca nevoile afara. Se adapteaza bine vietii in apartament, dar si vietii la tara. Sunt destul de inactivi in interior si, sunt foarte sensibili la modificarile vremii.


Dresajul
Sunt foarte sensibili la tonul vocii. Aceasti caini invata lucruri noi usor si cu placere, fiind astfel usor de dresat. Inteligenta lor asigura invatarea rapida a lucrurilor noi. Uneori poate fi destul de incapatanat. Unii proprietari au raportat ca sunt foarte buni paznici, latrand numai atunci cand este necesar, in timp ce altii au spus ca femelele lor Boston Terrier nu latra de loc la usa. Nu are un caine care sa necesite de foarte mult exercitiu fizic, fiindu-i suficiente plimbarile regulate sau joaca intr-un tarc.


Aspecte particulare
Parul moale si scurt face ca ingrijirea sa fie facila. Nu necesita imbaiere, decat la nevoie. Periatul si pieptanatul energic al blanii sunt suficiente epntru acest caine. Fata trebuie stearsa zilnic, de asemenea ochii trebuie curatati cu mare grija, la fel si urechile. Ochii si urechile trebuie curatate de asemenea de depunerile de sebum. Labele, urechile, ochii trebue verificati pentru a nu culege seminte de iarba, care produc granuloame de corp strain destul de serioase.


Boli si afectiuni curente
Fiind un caine cu botul scurt si stopul foarte abrupt, au frecvent probleme respiratorii atunci cand sunt supusi stresului termic, fie prin racire excesiva, fie prin incalzire .De asemenea se pot supraincalzi si pot face soc termic, daca sunt fortati prea mult. De asemenea pot sforai si pot deveni deprimati cateodata. De multe ori apar distocii (dificultati la fatare), deoarece bazinul catelelor nu este suficient de larg pentru a permite expulzarea usoara a puilor, care au craniul foarte bombat . Astfel, cezariana este necesara in majoritatea cazurilor. Afectiunile cardiace si tumorile cutanate sunt alte probleme frecvente ale acestei rase. Ochii proeminenti, exoftalmici sunt de asemenea predispusi ranirilor. Unele exemplare ale rasei, rezultate din incrucisari nepotrivite, pot avea un defect al scheletului capului care impiedica dezvoltarea normala a creierului, rezultand astfel niste caini retardati. Ca longevitate, ating 15 ani sau chiar mai mult. Numarul de pui pe cuib este de 3-4 pui.